Jazzy urmărește trecerea dintre copilărie și tinerețe prin ochii unei fete care se confruntă cu plecarea celei mai bune prietene. Când prietena ei se mută, Jazzy simte atât golul pierderii, cât și primul fior al independenței — o combinație fragilă de durere și curiozitate. Filmul captează momente mărunte, conversații tăcute și gesturi care dezvăluie mai mult decât cuvintele, construind un portret intim al unei vârste pline de contradicții.
Pe măsură ce Jazzy explorează lumea cu pași nesiguri, regia și interpretarea conturează un drum de auto-descoperire, unde fiecare alegere mică are greutatea unei schimbări majore. Tonul rămâne cald și melancolic, dar plin de speranță, iar experiența personajului devine universală: pierderea devine catalizatorul unei regăsiri personale și al curajului de a începe ceva nou.